​Noi cui vestim Evanghelia?

,,sa ştiţi ca Imparatia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi” Luca 10:11

Trăim cu scopul de a fi fericiţi. In sensul acesta, bucuria realizărilor personale deţine rolul major in împlinirea noastră. Căutam sa ne investim viata in lucrurile care ne aduc fericirea, dar oare chiar procedam aşa? Pentru cate lucruri zadarnice ne cheltuim resursele vieţii? Care sunt lucrurile ce ne aduc fericirea? Am putea spune ca acestea diferă de la persoana la persoana, depinde de aşteptările fiecăruia. Suntem siguri ca avem aşteptările corecte cu privire la viata noastră? Intr-o zi vom sfârşi viata pe acest pamant. In acel moment vom ramane cu viata noastră veşnica, viata care nu se mai număra in ani si care nu are un sfârşit. Acum ne trăim viata in ambele lumi, cea materiala si cea spirituala . Insa, intr-o zi vom parasi lumea acestui pamant pentru a trai veşnic in lumea despre care ne vorbeşte Dumnezeu. Oare care din aceste doua lumi sa fie mai reala? Una se trece, iar alta este veşnica. O viata fericita este reala doar când suntem împliniţi in ambele lumi pentru care am fost creaţi sa trăim conform planului Creatorului.

            Privind la misiunea Domnului Isus, observam ca El Si-a implinit chemarea. Dintre profetiile care vorbesc despre Mesia, amintim urmatoarele care indica lucrarea Sa: sa aducă un Legământ nou (Ieremia 31:31-34, Matei 26:26-28); sa predice Evanghelia (Isaia 61:1-3, Luca 4:17-21); sa moara pentru păcatul omului (Isaia 53:4-6, 1Petru 1:18-19);  sa unească poporul lui Dumnezeu (Isaia 19:23-25, Efeseni 2:11-22); sa cheme neamurile (Isaia 11:10, Romani 15:9-12).

            Privind la misiunea noastra, putem spune ca ne urmam chemarea? Stim ca fericirea vietii noastre este strans legata de implinirea voii lui Dumnezeu care ne-a chemat la mantuire, crestere spirituala si slujire in lucrarea Sa.

Astăzi sunt tot mai putini oameni care plâng pentru păcatele lor, insa si mai putini oameni care mai plâng pentru păcatele altora. Exemplul oferit de Moise după ce poporul Israel s-a închinat viţelului de aur, ne motivează sa fim alături de sufletele care s-au îndepărtat de Dumnezeu (Exod 32:11–14 si Exod 32:31–32). E dureros sa vezi oameni care nu mai sunt interesaţi de Evanghelie ca sa se întoarcă la Dumnezeu din viata de păcat. E trist sa vezi creştini care nu mai sunt interesaţi de Evanghelie ca sa o vestească celor pacatosi. Dumnezeu aseaza uneori oameni langa noi pentru o singura data in viata noastră (de exemplu, mergem intr-o calatorie cu trenul) si noi putem alege sa le vorbim acestor oameni despre starea vremii, economie, orice si sa nu le spunem Evanghelia.

Evanghelia  după Marcu Îl prezintă pe Domnul Isus ca venind sa slujească, Marcu 10:45 „Căci Fiul Omului n-a venit sa I se slujească, ci El sa slujească, si sa-Si dea viata ca răscumpărare pentru mulţi!” Apostolul Pavel se prezintă ca fiind un rob al Domnului Isus. Cuvântul „rob”, folosit de apostolul Pavel, vine din grecescul „doulos” care înseamnă sclav. Acest termen indica statutul cel mai de jos, „ultimul sclav dintre sclavi”, cel care se supune pe sine însuşi voinţei stăpânului. (Rom.1:1). Iata cateva pasaje Biblice care ne cheama la slujire: Sa slujeşti lumea nu foloseşte la nimic, ci dimpotrivă este periculos! Matei 16:26-27;  Sa slujeşti doar lui Dumnezeu, aşa este Biblic! Matei 4:10; Sa slujeşti urmându-L pe Domnul Isus! Ioan 12:26; Sa slujeşti din lăuntrul fiinţei tale! Romani 1:9; Sa slujeşti lui Dumnezeu in ciuda ofertei lumii! Filipeni 3:3; Sa slujeşti pe pamant ca sa poţi sluji si in cer! Apocalipsa 7:13-17; Sa slujeşti ca un rob a lui Dumnezeu pe pamant, ca sa fii un rob binecuvântat in Imparatia Sa! Apocalipsa 22:3. Noi cui vestim Evanghelia?

Pastor Ion Damian