Misiunea ca Missio Dei

David J. Bosch remarca faptul că în ultima jumătate a secolului trecut s-a înregistrat o schimbare lentă, dar decisivă în gândirea misiologilor. Tot mai mulţi Teologi au început să vadă misiunea drept Missio Dei sau „Misiunea lui Dumnezeu”.[1]Într-un material prezentat la Conferinţa Misionară de la Brandenburg, în 1932, Karl Barth a devenit unul dintre primii teologi care a prezentat misiunea ca pe o activitate a lui Dumnezeu Însuşi.[2] Influenţa barthiană a fost crucială. Pe bună dreptate, el ar putea fi numit primul exponent al unei noi paradigme teologice. Influenţa sa asupra gândirii teologice a atins punctul culminantla Conferinţa de la Willingen, în 1952. Aici s-a conturat pentru prima dată ideea (nu termenul exact) de Missio Dei. Misiunea a fot înţeleasă caderivând din Însăşi natura lui Dumnezeu. Ideea aceasta a fost pusă în contextul doctrinei Trinităţii, nu al soteriologiei sau al eclesiologiei. Această doctrină clasică, Missio Dei, Îl prezintă pe Dumnezeu Tatăl trimiţându-Şi Fiul şi pe Dumnezeu Tatăl şi Fiul trimiţând Duhul Sfânt, iar mai târziu pe Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt trimiţând biserica în lume.[3]

De la Willingen, perspectiva asupra misiunii înţeleasă caMissio Dei a fost îmbrăţişată de mulţi teologi creştini, printre care teologii protestanţi au fost primii.

Teocentricitatea în misiune este vitală. Ea este o continuă sursă de inspiraţie, oferă dinamism şi entuziasm. Misiunea în gândirea teologică a apostolului Pavel este teocentrică (Efeseni 1;3-14; Romani 9-11). Pavel era conştient de faptul că misiunea îi aparţine lui Dumnezeu şi el are harul de a participa în această misiune care aparţine Celui Atotputernic. Indiferent dacă ne referim la Tatăl, Fiul sau Duhul Sfânt,natura misionară a lui Dumnezeu este evidentă.

Ţinând cont de această realitate putem afirma că un Dumnezeu misionar nu poate avea decât o Biserică misionară.Biserica, o instituţie divină aşezată într-un mediu uman, are un singur scop, şi acela este misiunea. Ea trebuie să ducă Evanghelia până la marginile pământului. O biserică creştină fără viziune şi zel misionar este o biserică moartă, este o biserică ce şi-a pierdut scopul pentru care a lăsat-o Dumnezeu să existe. Dar o biserică nu poate fi cu adevărat misionară decât în măsura în care membrii ei au o mentalitate misionară. Un creştin ne-misionar este o contradicţie de termeni.

Mă bucur de această iniţiativă, ca revista Farul Creştin să găzduiască în fiecare număr o pagină a misiunii şi ma rog ca Dumnezeu, şi prin conţinutul acestei pagini să aprindă spiritul misiunii în cât mai mulţi cititori.

Păstor Romică Iuga

[1] David J. Bosch, Transforming Mission, Orbis Books, New York, 1991, p. 389

[2] Barth Karl, Die Theologische und die Mission in der Gegenwart, in Theologische Fragen und Antworten, vol. 3, p. 100

[3] David J. Bosch, Transforming Mission, Orbis Books, New York, 1991, p. 390