Articole

TRIMIŞI ÎMPUTERNICIŢI, Pastor Valentin Popovici

TRIMIŞI ÎMPUTERNICIŢI

Pastor Valentin Popovici


Se spune ca pe la inceputul secolului XX, cand misionarii crestini au patruns in China si aveau libertatea sa lucreze nestingheriti, la un dispensar creatin a venit un fiu cu tatal sau care era orb si pe care dorea sa-l vada un specialist de la clinica. O infirmiera l-a intampinat la poarta misiunii, si tanarul a intrebat-o:

— Aici este spitalul lui Hristos?

Credincioasa a inteles ca din cauza greutatii de exprimare chinezul n-a stiut altfel sa intrebe daca acela era spitalul crestin, si i-a raspuns:

— Da, acesta e spitalul lui Hristos...

Atunci tanarul chinez a continuat:

— Puteti sa-mi spuneti daca este Hristos la spital?

De data aceasta raspunsul a venit dupa o pauza mai lunga:

— Da, Hristos este aici la spital.

Si tanarul a continuat cu un ton rugator:

— Atunci, doamna, am vrea sa-L vedem pe Hristos.

N-a durat mult si inauntru a aparut medicul spitalului, un medic misionar, pentru care venisera cei doi de departe.

Desigur, a fost o problema de exprimare si de limba, dar poate asa gandea tanarul chinez: dispensarul acela era crestin, deci era spitalul lui Hristos, si atunci nu se poate sa nu fie si Hristos in spital.


Apostolul Pavel scria corintenilor: “Noi, deci, suntem trimisi imputerniciti ai lui Hristos; si, ca si cum Dumnezeu ar indemna prin noi, va rugam fierbinte, in Numele lui Hristos: impacati-va cu Dumnezeu!” (II Cor. 5:20).


Lucrarea de misiune apostolica era pentru apostolul Pavel aceea de rang plenipotential si ambasadorial. Si oare nu e asa cu toti credinciosii Domnului? Daca e cineva trimis de Hristos, Il reprezinta pe Hristos, are autoritate din partea lui Hrsitos! Un ambasador reprezinta nu numai un guvern, ci o tara intreaga. Un ambasador al lui Hristos reprezinta slavita Imparatie a Domnului nostru, in port si in umblet, in grai si in strai.


Mai demult am avut in adunare la noi (in oaza romaneasca printre straini, a bisericii in care ne-a unit Duhul harului) vizita fratelui nostru de credinta David Funderburck, care fusese ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti intre 1981 si 1985. Ne intrebam oare ce ne va spune, ce text va alege, oare ce mesaj ne va da? Cu un zambet larg si luminos, a ales textul de mai sus, si apoi ne-a spus simplu: „Mai mult decat rangul de ambasador al Americii, mai mult decat orice rang si cinste pe care ar putea sa mi-o dea oamenii, pretuiesc cinstea pe care mi-a dat-o Mantuitorul sa fiu ambasador al Pmparatiei Lui, o Imparatie care nu se clatina, ci ramane in veci...”


Nu e oare minunat, extraordinar, nemaipomenit, faptul ca Dumnezeu ne alege in Hristos pentru viata vesnica, dar, mai mult, ne da si misiunea sa raspandim viata! Ne alege sa umblam in lumina, dar ne da o fosforescenta a harului care ne face sa devenim prin El noi insine lumini! Ne alege ca vase de lut, dar pune in noi o comoara de slava. Ne alege ca pe un Moise gangav la vorba, dar ne da puterea sa stam in fata lui Faraon. Ne alege ca pe un copil ca David, dar nici un Goliat nu-i poate sta impotriva. Ne alege ca pe ucenici, de la mrejele pescaresti, si ne trimite sa cucerim lumea pentru Numele Sau!


In Evanghelia Domnului Isus este o putere cuceritoare; in marturisirea Numelui Sau de glorie e energia infinita a Veacului Nou care se revarsa in lumea de azi. Dumnezeu ne alege sa fim jgheaburi curate ale suvoiului Sau de putere, de har si de slava. Binecuvantat sa fie Numele Domnului!