Articole

​Învins prin dragoste - articol de Cristi Gavrilă

Învins prin dragoste

Vreau să vă vorbesc despre un lucru mai neglijat în bisericile noastre, poate împins spre marginea evangheliei noastre. Vreau să vă vorbesc despre dragostea jertfitoare, numită și dragostea agape, sau dragostea care se dăruiește pe sine, dragostea pentru aproapele nostru. Pentru toate acestea, vreau să folosesc un singur termen: dragostea jertfitoare. Dragostea jertfitoare nu este o materie opțională în viața de credință, dragostea jertfitoare nu este un lucru la care ajung la sfârșitul maturizării mele spirituale, nu este un lucru la care ajung cu câteva zile înainte de moarte. Dragostea jertfitoare stă la baza Evangheliei. Apostolul Petru spune „De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; cu cunoștința, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni.” Dragostea nu este ultima treaptă pe care urc în viața mea de credință, ci ea este începutul unei vieți noi. Dragostea trebuie unită cu întreaga mea viață de credință, ne spune apostolul Petru. Dragostea jertfitoare nu este undeva la marginea mesajului Evangheliei, ci ea este în inima Evangheliei, în centrul mesajului Evangheliei Domnului Isus. Dragostea de aproapele, o dragoste care se jertfește pe sine, este esența mesajului Domnului Isus. „Dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei.”

Dragostea jertfitoare ne face relevanți pentru lumea în care trăim, prin ea mesajul Evangheliei poate să pătrundă în inima oamenilor. Domnul Isus ne spune: „Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții.” Dragostea jerfitoare este modalitatea prin care am primit mântuirea. În seara din Vinerea Mare se întâmplă un lucru care schimbă complet omenirea, un lucru pe care ucenicii îl înțeleg doar în Duminica Învierii. Moartea Domnului Isus pe cruce a fost privită de ucenici inițial ca o înfrângere totală, dar în Duminica

Învierii, perspectiva ucenicilor se schimbă complet și moartea Domnului Isus pe cruce devine ziua în care pe pământ este declanșată o revoluție a dragostei. Isus, care a trăit întreaga viață o dragoste jertfitoare, prin moartea pe cruce face gestul suprem de dragoste jertfitoare pentru oameni, iar această jertfă are puterea să ne dea nouă viața spirituală. Atunci când îngropi o sămânță în pământ, pentru că are viață, ea în loc să moară, aduce roadă! Aceasta este viața! Spre surprinderea împăraților acestei lumi, omorârea unui creștin a născut mulți alți creștini. „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă

moare, aduce multă roadă. Cine își iubește viața o va pierde și cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică.” Doar dragostea jertfitoare are puterea de a birui răul în lume. Dacă violența este învinsă prin violență, cine câștigă? Violența! Răutatea poate fi oprită doar prin dragoste. Doar dragostea jertfitoare are puterea de a învinge răul din viața mea. Pentru evrei, păcatul nu are doar sensul de călcare a unei legi morale, aceasta se numește fărădelege și păcatul este fărădelege, dar problema noastră e mai adâncă. Pentru evrei păcatul este strâns legat de idolatrie și poporul Israel este dus în exil ca urmare a idolatriei. Chiar dacă exilul babilonian se termină, profeții spun că adevăratul exil încă nu era sfârșit, Mesia încă nu venise să elibereze poporul de păcat, să restaureze Templul și să locuiască în mijlocul poporului. Toate acestea se împlinesc în Isus altfel de cum se așteptau ei.

Peste tot în lume unde ajunge apoi creștinismul, el distruge idolatria în forma ei exterioară. Dar oare care sunt idolii noștri moderni? Poate considerăm că idolii noștri sunt televizorul, calculatorul, mașina, casa sau chiar familia sau locul de muncă. Dar realitatea este că adevăratul idol sunt eu! Eu sunt adevăratul idol al vieții mele! Tot ceea ce fac, fac pentru mine! Acest egoism care mă face să privesc doar la mine și să trăiesc doar pentru mine este sursa păcatelor în viața mea. Doar dragostea jertfitoare are puterea de a învinge păcatul în viața mea pentru că lovește tocmai în egoismul vieții mele. Apostolul Pavel exprimă același lucru în cunoscutul verset din Galateni 2:20: „Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine.” Apostolul Ioan încheie o epistolă în care vorbește doar despre dragoste cu versetul: „Copilașilor, păziți-vă de idoli.” Dragul meu, mântuirea nu este doar o problemă de iertare a unor călcări de lege, iertare pe care o primim tot prin jertfa lui Isus, ci mântuirea e și o problemă de schimbare a inimii. Veți spune: „Noi suntem mântuiți prin credință, nu prin dragoste!” Vreau să vă spun ceea ce spune apostolul Iacov: „Frații mei, ce-i folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mântuiască?” Dragostea jertfitoare este manifestarea credinței autentice! Dragostea jertfitoare este partea practică a ceea ce numim mântuire! Nu vreau să iau credința de la locul ei, dar vreau să punem înapoi dragostea la locul ei, în centrul mesajului Evangheliei! Frații mei, nu cred că trebuie să ne schimbăm teologia, dar cred că trebuie să ne schimbăm inima! În final, ce vreau să spun? Vreau să spun că: „Acum dar rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea, dar cea mai mare dintre ele este dragostea.” Dragii mei, Diavolul ne spune mereu: „În final tot vei fi învins!” Dar Isus ne șoptește: „Lasă-te învins de dragostea Mea!” În Vinerea Mare, Isus a pornit pe pământ o revoluție a dragostei jertfitoare, iar astăzi poate fi ziua în care a început revoluția dragostei în viața ta. Isus îți poate revoluționa viața prin credința în dragostea Lui. Cred că dacă fiecare am practica această dragoste jertfitoare, atunci în bisericile noastre ar începe o mică revoluție. Dacă credeți că vă spun un lucru nou, atunci vă dau o poruncă nouă: „Să ne iubim unii pe alții așa cum ne-a iubit Isus!” Amin.

Cristi Gavrilă