IMPACTUL TRADUCERII CORNILESCU ASUPRA BAPTIȘTILOR, Păstor Narcis Vlașin

IMPACTUL TRADUCERII CORNILESCU ASUPRA BAPTIȘTILOR

Păstor Narcis Vlașin

Ar fi interesant de văzut o analiză a impactului Traducerii Cornilescu asupra fiecărei denominații evanghelice: Creștinii după Evanghelie, Penticostalii, Oastea Domnului, etc. Noi vom face un scurt studiu de caz asupra baptiștilor, cu care suntem ceva mai familiari, fără pretenția de a fi exhaustivi.

Baptiștii, chiar de la prima lor întâlnire ad-hoc de la Buteni în 1919, când au înființat Uniunea Baptistă, au avut ca deziderat înființarea de edituri și tipografii și distribuirea de Biblii. [1] Aceasta deoarece se consideră că în porunca Domnului Isus de a merge și a face ucenici există aspectul catehetic – aceela de a explica învățătura evanghelică ducătoare la credință – dar și aspectul educației doctrinare – prin a-i învăța să păzească poruncile lui Isus. [2]

Vorbind despre răspândirea Bibliei în limba română, Alexa Popovici subliniază: “credincioșilor de credință baptistă le revine cinstea de a fi fost răspânditorii Bibliei în mase, mai ales la sate, în mediul rural.” [3] Adesea Bisericile baptiste au fost înființate ca urmare a vizitelor făcute de diferiți colportori de Biblii ce străbateau satele și orașele. Grăitor este exemplul lui I. Novak, care a devenit pionierul credinței baptiste în Ardeal. El fusese trimis în slujba de colportor de Biblii la Brașov și aici face aceeași slujbă ca în Bihor sau Timișoara, “vinde Biblii și Testamente și discută cu oamenii, le explică cuvântul lui Dumnezeu. El cunoștea foarte bine limbile română și maghiară, pe lângă cea germană.” [4] Popovici dă exemplu și Cernăuțiului, unde Societatea Biblică Britanică a deschis un depozit de desfacere de Biblii și a mutat un colportor experimentat, în persoana lui Iohann Malișevschi. Acesta, “își umplea rucsacul cu Biblii de toate mărimili și cu Testamente, îl lua în spate și pleca pe sate. Când ajungea în câte un sat, începea cu prima casă și mergea din casă în casă, oferind Biblii și Testamente… Fiecare credincios Baptist avea dorința tainică să împrăștie cuvântul lui Dumnezeu… În felul acesta, … Malișevschi a umplut Bucovina cu Biblii și noi Testamente. [5] În alte comune, oamenii erau fricoși să pună mâna pe o Biblie, așa că cei mai mulți au văzut o Biblie doar când au venit pe la Biserica Baptistă. [6]

Popovici descrie starea de fapt a lucrurilor în ce privește răspândirea Bibliei de către baptiști: Imediat ce apărea într-un sat un credincios Baptist, ațâța curiozitatea și dorința la mulți consăteni de a citi și de a avea o Biblie. De aceea, în foarte multe locuri, pionerii credinței baptiste au fost adevărați colportori de Biblii. Lucrul acesta apărea pentru baptiști o absolută, o stringentă necesitate, fiindcă credința baptistă se bazează întrutotul pe Sfintele Scripturi ale Vechiului și Noului Testament. Fiecare credincios Baptist trebuia să citească și să cunoască Noul Testament. …în fiecare biserică se făcea un curs de alfabetizare, și după un an sau doi de la convertire, fiecare a învățat citirea și unii au ajuns foarte buni citeți la amvon. [7]

Predicatorii erau obișnuiți nu doar să transmită mesajul prin viu grai, dar să aibă și Biblii pentru vânzare, fiecare familie căuta să aibă în casă o Biblie, [8] uneori cu sacrificii mari. În interviul cu fr. Sima Handra (născut la 1926) el își amintește că tatăl lui a dat “trei măji de cucuruz” (300 de kilograme de porumb) pentru a cumpăra o Biblie – aceasta imediat după primul război mondial în care grâul era aproape inexistent iar porumbul era “pâinea” zilnică. [9]

Pentru a fi preciși istoric, trebuie menționat că inițial baptiștii au preferat traducerea Nitzulescu, [10] cu care erau obișnuiți, mai ales cei din Banat-Crișana și cei din Bucovina. Chiar și C. Adorian, primul președinte al Uniunii Baptiste, a încercat să-i convingă pe cei de la Societatea Biblică din Anglia să continue tipărirea traducerii Nitzulescu chiar și după ce a apărut Cornilescu. [11] Aceștia luaseră deja decizia menținerii doar a două versiuni, cea sinodală (în tiraje mici), și a lui Cornilescu. Astfel că în lipsă de opțiuni, și mai ales după valurile de persecuție asupra lor, baptiștii s-au reorientat asupra lui Cornilescu. [12]

Aflăm totuși că marele impediment al baptiștilor nu era neaparat conținutul, ci forma ediției Cornilescu, [13] deși Sima Handra până în prezent continua să susțină că versiunea Nitzulescu este mai literară, mai aproape de original. [14] Acesta a fost sentimentul generalizat după Cornilescu 1921, dar prin versiunea 1924 s-a atenuat tonul ridicat al conversației pe acest subiect: “Vedeți, când unui român îi pică în mână traducerea Cornilescu, se îndrăgostește de ea, o citește ca pe o adevărată carte… Cornilescu i-a captivat pe oameni… Nu a existat niciodată o carte mai românească.” [15]

Alexa Popovici arată că în încercarea de a opri mișcarea de citire a Bibliei, s-a făcut zvonul că Biblia baptiștilor (Cornilescu) e falsă, că ea e bună numai în interesul sectarilor. Așa că sătenii, pentru documentare, “au făcut o confruntare a Bibliei din altar și cu Biblia cumpărată de la colportorii de Biblii, și s-au convins de identitatea lor; astfel, într-un timp scurt și încercarea aceasta s-a epuizat.” [16] Probabil această mișcare a avut loc înainte de Decretul din 22 martie 1933, ce a interzis colportorilor accesul la sate – marile biserici baptiste române erau la sat înainte de al doilea război mondial. Acest decret a fost anulat după două luni la insistențele reprezentantului Societății Biblice Britanice. [17]

Privind la numărul baptiștilor în România, în diferite momente, vedem creșterea lor exponențială, într-o măsură datorându-se și traducerii Cornilescu, a cărui grai este “rupt din inima noastră.” [18] Vasile Berbecar dă primele cifre cu privire la situația baptiștilor la finele anului 1919: 18,751 suflete în 600 biserici (plus aparținătorii, însemnând copiii sau cei ce frecventează biserica dar nu sunt botezați). [19] În 1921 baptiștii numără în total 21,193 (14,000 romani, 6,223 maghiari, 670 germani, bulgari și ruși 300). În 1930 baptiștii erau 44,828. [20] În 1942 sunt 93,843 de baptiști (plus 120,645 apartinatori, total 214,488), aceasta îi plasează în Europa pe al patrulea loc, după Rusia sovietică, Anglia și Germania. [21] Potrivit lui Daniel Brânzei, în 1991 baptiștii numără 100,000 în 1.423 biserici plus aparținători. [22]

Din aceasta rezultă că între 1921 și 1942 numărul baptiștilor a crescut cu o medie anuală de 3,000 de noi credincioși. [23] Consider că această creștere nu se putea fără a avea o traducere a Bibliei care să fie “clară și ușor de citit, …neprețuită,” potrivit Societății Biblice Britanice. [24]

În 1971, la aniversarea de 50 de ani de la publicarea traducerii 1921, Cornilescu afirmă că în România s-au vândut anual aproximativ 100,000 de Biblii în traducerea lui și mulți au mărturisit ce binecuvântare este pentru ei această traducere. [25] Cel mai probabil, această cifră s-a menținut și chiar a crescut după 1990, astfel că putem vorbi de peste 10 milioane de Biblii tipărite în versiunea Cornilescu. [26]

Măianu publică o scrisoare transmisă de dr. Jean Staneschi, lider baptist și un prieten din tinerețe al lui Cornilescu. Printre altele el spune: “Dumnezeu a ales la timpul potrivit, pe omul potrivit, pentru lucrarea potrivită a traducerii Bibliei, pe fratele Dumitru Cornilescu, care ne-a lăsat o Biblie tradusă în limba românească curentă.” [27]

Bibliografie:

Brânzei, Daniel, Identitate creștină în istorie (Relații, Realizări și Realități creștine), Grand Rapids: Michigan, 1998
Conțac, Emanuel, Noi informații despre activitatea de traducător a lui Dumitru Cornilescu. Un interviu din 1974, Archiva Moldavie, vol.XI, 2019, p. 439-463
Conțac, Emanuel, ed., Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite traduceri românești a Sfintei Scripturi, Logos, Cluj-Napoca, 2014
Handra, Sima, Interviu personal din data de 17 august, 2021
Măianu, Alexandru, Viața și lucrarea lui Dumitru Cornilescu. Cu completări, Stephanus, București, 2021
Popovici, Alexa, Istoria Baptiștilor din România, vol. I, 1856-1919, Chicago, 1980
Popovici, Alexa, Istoria Baptiștilor din România, vol. II, 1919-1944, Chicago, 1989