DIAMANTUL LUI

Privim în jurul nostru şi vedem atâta mizerie: minciună, hoţie, înşelăciune, curvie, ură, mândrie, invidie, gelozie, patimi... Pământul a ajuns o groapă de gunoi uman. Şi aici în această groapă a coborât Domnul Isus. A venit să caute diamante şi a fost întâmpinat cu pumni, cu palme, cu bice, cu scuipat, cu...cuie şi cu o bucată de lemn.

Nu putea fi suferit. Strălucea prea tare şi descoperea toate gunoaiele.

Şi dacă a văzut că în această groapă nu sunt diamante s-a hotărât să facă El diamante...din gunoaie. A inventat o fabrică de reciclare a gunoaielor. A costat mult...propria viaţă. Dar era nevoie de agent de purificare...de sânge...sânge curat, pur... sângele Lui.

Acum fabrica funcţionează...de 2000 de ani. Face diamante strălucitoare. Am trecut şi eu prin ea. Am avut...era să zic noroc. Era Har. M-a găsit în aceeaşi groapă comună...de gunoi. Când i-am văzut faţa strălucitoare mi-a fost frică. Eram murdar... rău. Mi-a făcut o promisiune. Că dacă-L las să mă ia de acolo,din groapă, o să facă din mine un diamant, ca să strălucesc ca o stea. Eu, diamant?! Eu, stea?! Cam neîncrezător, dar pentru că era aşa de frumos, am zis:”DA”

Şi a făcut din mine un diamant...în stare brută. Credeam că-i bine aşa şi-i gata treaba. Dar El...Nuuu... vroia un diamant şlefuit, prelucrat, strălucitor, frumos...cică să-l admire îngerii. Şi de-atunci tot şlefuieşte. Uf!!!, oare când voi fi gata?. Nu prea-mi place să fiu şlefuit. Uneori mă doare. Dar El zâmbeşte şi...mă mângâie. Tare-I pasionat de mine.

Acuma zice că vrea să mă pună tocmai în coroana Lui de Împărat al împăraţilor. Mă bucur şi eu...acum. Uneori, când mă uit în oglindă...oglinda Lui, mi-aduc aminte de unde m-a luat. Dar nu mă uit înapoi, nici nu regret nimic. Ce rost ar avea?. Acum sunt al Lui...diamantul Lui.

Pastor G. Şurtea