ASCUNDE-ȚI INIMA DE SĂRBĂTORI

“Amândoi erau  neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu şi păzeau fără pată toate poruncile şi toate rânduielile Domnului.” Luca 1:6

Sărbătorim încă o dată venirea în lume a Domnului Isus Hristos. Dacă ne gândim la relatarea nașterii, atunci nu putem să nu ne gândim și la Zaharia și Elisabeta. Un cuplu în vârstă, care a cunoscut și experimentat împlinirea unei vieți trăite deplin cu și pentru Dumnezeu. Ce experiență minunată ca toată viața să trăiești pentru Domnul tău. De aceea descrierea lor este impresionantă: Amîndoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, și păzeau fără pată toate poruncile și toate rînduielile Domnului. Luca 1:6

Asta înseamnă o preocupare neîntreruptă să păzești fără pată … toate rânduielile! Ei însă aveau o durere: nu aveau copii. Trebuie să fi fost o suferință a neîmplinirii, o lipsă pe care au resimțit-o în fiecare zi. Scriptura ne spune doar că ei în fiecare zi au continuat în mod ireproșabil să trăiască în ascultare de Dumnezeu.

Mă întreb, oare noi cum reacționăm la dezamăgiri în viață? Cum facem față la lipsuri și neîmpliniri? Dăm vina pe Cel de Sus sau ne justificăm să ne împlinim poftele de orice fel.

Chiar dacă se năruie speranțele cu trecerea anilor și brațele lor sunt goale ei continuă să se uite la Dumnezeu și să trăiască cu credință. Cel neprihănit va trăi prin credință, nu-i așa? Cred că putem învăța din nou să trăim cu răbdare înaintea lui Dumnezeu, chiar dacă nu avem întotdeauna ce ne-am dori. Trăiește o viață curată, roagă-te și Domnul va asculta.

Domnul însă le-a ascultat și lor, lui Zaharia și Elisabetei, rugăciunea. M-am tot întrebat de ce s-a ascuns Elisabeta în casă după ce a rămas însărcinată? Peste puțin timp, Elisaveta, nevasta lui, a rămas însărcinată, și s'a ținut ascunsă de tot cinci luni. O vreme am crezut că i-a fost rușine, fiindcă era înaintată în vârstă. Dar textul biblic spune că ea înțelegea această mare binecuvântare ca o ridicare a rușinii în fața oamenilor: ”iată ce mi-a făcut Domnul, cînd Și-a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni” Luca 1:25

Eu cred că Elisabeta era atât de plină de mulțumire și uimire pentru această minune din viața lor, încât în această perioadă când se pregătea să devină mamă, și-a pregătit și inima înaintea Domnului. Și-a ascuns inima de oameni, de agitație, de lucrurile care puteau să o distragă de la planul lui Dumnezeu pentru familia ei: să pregătească calea Domnului prin copilul pe care le-a fost dăruit. Cât de bine cunoștea Elisabeta pe Domnul! Cât de bine își cunoștea inima în așa fel încât să stea ascunsă de orice ar fi putut să o distragă de la această mare chemare.

Oameni care trăiesc atât de intens cu Domnul și pentru el, își pregătesc inima într-un mod aparte și pot să reacționeze potrivit cu fiecare încercare sau binecuvântare înaintea Domnului.

Iubiților, pregătiți-vă inimile pentru orice ar veni de Sus în această perioadă. Să ne ascundem inima de agitația, consumerismul, materialismul, vânzoleala și duhul nepotrivit al lumii cu ocazia nașterii Mântuitorului. Stați ascunși în Domnul, aveți grijă și de sufletele voastre și mare va fi bucuria când El va împlini planul Lui cu privire la viețile noastre.

Pastor Ovidiu Drăgan