Articole

Râvna, înţelepciunea, credincioşia şi jertfa care au caracterizat generaţiile anterioare ne însoţesc şi pe noi astăzi? păstor Ion Damian

Râvna, înţelepciunea, credincioşia şi jertfa care au caracterizat generaţiile anterioare ne însoţesc şi pe noi astăzi?

,,Focul să ardă necurmat pe altar și să nu se stingă deloc.” Levetic 6:13

In călătoria noastră spre veşnicie trecem prin incercări, greutăţi, bucurii, uneori căderi, însă suntem mereu biruitori împreună cu Domnul Isus. Cel mai important lucru este încrederea în Dumnezeu şi credincioşia noastră faţă de El. Ferice de cei care îşi incheie călătoria alături cu Domnul Isus (Apocalipsa 14:13). Credincioşii vor rămane pentru totdeauna cu Domnul (1Tesaloniceni 4:14–18).

Când Biserica se roagă trăieşte prin puterea rugăciunii şi se poate avânta în slujirea și în misiunea lui Dumnezeu. Slujirea este la îndemâna fiecărui credincios, aceasta cultiva smerenia, atinge inima şi produce roade. Ştim ce ne cere Domnul să facem, însă există şi pericolul de a dilua voia şi planul Domnului cu dorinţele şi gandurile proprii. Când facem ceea ce trebuie să facem, suntem binecuvantaţi de Dumnezeu. Privind retrospectiv viaţa, am dori de multe ori să fim din nou copii sau tineri pentru a putea lua totul de la început. Cu un sentiment de neîmplinire, de insatisfacţie, mulţi dintre noi ne simţim secătuiţi de puteri în faţa tuturor cerinţelor vieţii, iar gandul la viitor ne umple de o şi mai mare nelinişte. Cu mintea răscolită, probabil te întrebi: „Voi fi capabil să realizez ceva în anii ce vor urma?” Totul depinde de modul în care folosim fiecare an, lună, săptămană, zi, oră, minut și secundă: „Invaţă-ne să ne numărăm bine zilele ca să căpătăm o inimă inţeleaptă!” Psalmul 90:12. Timpul reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale „patrimoniului” pe care îl avem în viaţă, iar controlul asupra timpului poate face diferenţa dintre succes şi eşec. Oare focul jertfei noastre, cum arde pe altarul lui Dumnezeu? Oare suntem plini de dragoste faţă de Dumnezeu arătându-I aceasta zilnic prin ceea ce Îi oferim, fiind responsabili de realitatea trăirii noastre în prezenţa Lui – „Focul să ardă necurmat pe altar şi să nu se stingă deloc.” Levetic 6:13. Superficialitatea este o mare ispită a zilelor noastre. Azi este nevoie de oameni profunzi spiritual.

Să petrecem tot mai mult timp în părtăşie cu Dumnezeu citind şi meditând la Cuvântul Lui. Este dureros pentru că azi mulţi creştini nu mai citesc Scriptura ca să mediteze personal la Cuvantul Domnului, ci se mulţumesc doar cu faptul că li se citeşte la biserică. In felul acesta unii creştini urmează un fel de tradiţie orală, fiindcă îşi aduc aminte că parcă cineva ar fi spus ceva şi nu ei au citit despre acel ceva.

Pasiunea pentru misiune trebuie să-l însufleţească pe fiecare credincios. Este nevoie ca tot mai multe inimi să-şi găsească bucuria şi împlinirea slujind în lucrarea Lui prin darurile primite de la Duhul Sfant. Cu ajutorul Domnului, să valorificăm orice oportunitate deschisă de El în vestirea Evangheliei atât în cadrul bisericii locale, cât şi în orice alt loc din societate.

Înaintaşii noștri credincioşi şi-au făcut partea înaintea Domnului şi au lăsat în urma lor o lucrare bine făcută, iar noi suntem chemaţi să o ducem mai departe. Oare râvna, înţelepciunea, credincioşia şi jertfa care au caracterizat generaţiile anterioare ne însoţesc şi pe noi astăzi? Generaţiile anterioare şi-a făcut datoria, iar acum se bucura alături de Dumnezeu pe care L-au slujit. Astăzi este rândul generaţiei noastre. Aşa cum noi scriem astăzi despre generaţia trecută, generaţia care va veni va scrie despre generaţia noastră. Oare ce lăsăm în urmă ca istoria să consemneze? Cu ajutorul lui Dumnezeu, dorim din toată inima să fim creştini autentici şi o Biserică relevantă societăţii faţă de care suntem responsabili, înaintea lui Dumnezeu, să-i vestim Evanghelia. ,,Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd. Pentru că, prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie.” Evrei 11:1-2

Păstor Ion Damian