​Ce înseamnă misiunea pentru mine?

,,Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,  ca unii cari ştiţi că veţi primi dela Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos.“ Coloseni 3:23-24

Am fost rugat să scriu un articol despre misiune. Mi-e greu și mi-e ușor s-o fac. Am să vă spun mai întâi de ce îmi este greu.

Percepția din afară este că noi, păstorii din SUA, facem doar lucrare de ,,întreținere“. Întâlnim români foarte rar. Ne străduim doar să-i ținem pe cei ce-i avem pe calea cea bună a Domnului. Unii cred că noi îi invidiem în taină pe colegi noștri din România care dau cu nasul de români ori de câte ori ies din casă. Ei au evanghelizării..., ei au botezuri ... Concluzia ar fi deci că nu mă calific să scriu un articol despre misiune.

Acum am să vă spun de ce mi-e ușor să vă scriu un articol despre misiune. Toți oamenii se află în misiune. Fără nici o excepție, toți avem ceva de făcut, toți avem ,,niște fapte bune pregătite mai dinainte de Dumnezeu ca noi să umblăm în ele“.

Întreaga lumea este un câmp uriaș de luptă între Dumnezeu și forțele care i se opun. Ne aflăm în toiul unui război cosmic cu repercursiuni teribile asupra pământului. Nu există neutralitate, nu există armistiții. Nu se va încheia niciodată pacea până ce ,,Domnul Domnilor și Împăratul împăraților“ se va întoarce ca să-i facă pe toți dușmanii Lui așternut al picioarelor Sale.

Acesta este sensul afirmațiilor tranșante ale Domnului Isus Christos: ,,Cine nu este cu noi este împotriva noastră“ (Mat. 12:30-32) ,,Cine nu este împotriva noastră este pentru noi“ (Marcu 9:40) ,,Cine n-aduncă cu Mine risipește“ (Luca 11:23)

Teritoriul inamic nu se găsește întotdeauna la mii de kilometrii distanță, în Africa, America de sud sau India. Prinșii de război care trebuiesc eliberați se află de cele mai multe ori în casele noastre, în casele vecinilor de pe strada noastră, între cei ce vorbesc aceeași limbă maternă cu noi.

M-aș întrerupe nițel ca să vă povestesc o pățanie personală. Merg cu bucurie oriunde siunt chemat să dau o mână de ajutor celor ce lucrează la câștigarea de suflete. Am fost în Australia, în Europa și mai ales în Moldova de dincolo de Prut. Îmi place să mă alătur celor care lucrează în singurătatea unor alte culturi. De multe ori iau cu mine și un mic grup de ,,misionari“ din bisericile americane de aici. Majoritatea nu L-au mărturisit încă niciodată vocal pe Domnul Isus înaintea oamenilor. la început, în primee zile, aceștia sunt în panică mare. Cum va fi? Cum vor face? Li se spune deobicei să nu se gândească să predice, ci doar să spună ceva despre propria lor experiență cu Dumnezeu: cum au auzit Evangheia, cine le-a spus-o, cum au reacționat atunci, etc. Când aud că este vorba doar despre așa ceva, ei se liniștesc dintr-o dată. După prima sau a doua localitate vizitată, mărturia lor se îmbogațește cu câteva comentarii personale. Pe la a patra sau a cincea, cele cinci-zece minute nu le mai ajung ..., iar la întoarcere, biserica din care fac parte află cu stupoare că au avut în mijlocul lor o persoană ,,cu darul vorbirii“. În majoritatea cazurilor însă, minunea aceasta ține doar câteva săptămâni, după care se așează tăcerea și pasivitatea (indiferența) dinainte. Știți de ce? Pentru că oamenii aceștia nu mai simt că sunt ,,în misiune“! Deplasarea în alte părți, călătoriile printre străini au creat în ei o anumită stare de spirit, o anumită anticipare, o anumită angajare temporară. Erau ,,în misiune“. După ce s-au întors acasă ,,misiunea“ lor a încetat, de parcă ,,s-au lăsat la vatră“.

Misiunea creștină ține toată viața, toate zilele, toate situațiile. A fi în misiune înseamnă a fi în armata lui Christos, unde nici un soldat ,,nu se încurcă cu treburile vieții, dacă vrea să-i placă celui ce l-a înscris la oaste“. Adevărul trist este că majoritatea creștinilor, în majoritatea timpului ,,se încurcă cu treburile vieții“. Dumnezeu ni le-ar rezolva mult mai bine pe acestea, dacă noi ne-am preocupa ,, să căutăm mai întâi împărăția Lui și neprihănirea Lui“.    

Deci, mă simt bine să vorbesc despre misiune. Sunt parte din marele război cosmic. Prin rugăciune, prin mărturisire, prin contribuții financiare la susținerea celor plecați în mijlocul păgânilor, prin scrierea și răspândirea de cărți, prin publicarea pe Internet, prin cam tot ce fac, prin cum mă îmbrac și cum vorbesc, până și prin ,,ceea ce mănânc și beau“ mă străduiesc să le fac toate ,,ca pentru Domnul“ și să-i plac astfel Celui ce m-a înscris la oaste.

Ieșirea din România nu mi-a restrâns în nici un fel câmpul meu de misiune, dimpotrivă! Orizonturile sunt mai largi, posibilitățile sunt mai mari și resonsabilitățile au crescut și ee pe măsură.

Pastor Daniel Branzai